Pregătirea mentală face diferenţa
Credem cu tărie că este nevoie într-adevăr ca psihologia să își dea mâna cu sportul pentru a ajuta sportivii să atingă înaltă performanță.
Fiind vorba de un domeniu destul de nou în România, cred că este util pentru început să vedem ce servicii oferă un psiholog sportiv și, în particular, cum se reflectă acestea în sportul de performanță. Pe scurt, psihologul sportiv ajută sportivii de performanţă ce practică sporturile individuale sau de echipă, părinţii şi antrenorii acestora să înţeleagă şi să folosescă constructiv aspectele psihologice implicate în acel sport. Iată doar câteva exemple de expertiză pe care acesta o poate furniza:
– pregătirea psihologică pentru concurs
– dezvoltarea capacităţii de autoreglare emoţională şi mentală
– stabilirea de scopuri şi obiective bine definite şi cuantificabile (SMART)
– gestionarea succesului sau eşecului
– depăşirea unor momente dificile (accidentare, formă sportivă slabă etc).
Trebuie totuși menționat că psihologia sportivă , pentru a funcționa, are nevoie de o intervenție profesionistă susținută constant, pe termen lung și cu o strategie bine definită.
E riscant şi dificil să răspundem la întrebarea dacă noi ca popor suntem “mai sensibili, mai emotivi, mai slabi de inger decat alte popoare”, fără a face generalizări și etichetări. Cu toate acestea, vrem să aducem în discuție o cercetare amplă și serioasa, care a dobândit recent notoritate mediatică: “Psihologia Poporului Român. Profilul Psihologic al Românilor”, coordonată de Daniel David, directorul Departamentului de Psihologie Clinica si Psihoterapie de la Babes-Bolyai.
Iată un citat relevant din această lucrare:
“Profilul psihologic de suprafaţă este în unele segmente incomplet dezvoltat, neexprimând potenţialul pe care îl avem. Astfel, potenţialul ridicat pentru inteligenţa cognitivă/emoţională, creativitate şi învăţare nu este valorificat. Structura de personalitate, adesea defensivă, susţine uneori prea multe aspecte negative (ex. cinism/scepticism/mizantropie, etc.). Comportamentul este unul care nu se supune uşor normelor şi regulilor. Pe de altă parte avem o mare nevoie de a ne dovedi valoarea (potenţialul), ceea ce ne face competitivi în muncă; într-adevăr, dacă condiţiile socio-culturale sunt prielnice, competitivitatea se traduce şi în performanţă (ex. vezi performanţa românilor din străinătate în mediul academic).
Potenţialul pe care îl avem, este unul la nivelul altor ţări/culturi moderne şi democratice, astfel încât, prin prisma acestui profil, românii sunt perfect integrabili în lumea modernă (UE, NATO, etc.). Este o neşansă extrem de mare că mediul socio-cultural din ţară nu ne permite exprimarea şi valorificarea potenţialului pe care îl avem în profilul psihologic de suprafaţă.”
Ca să rezumam această cercetare, suntem faţă de alte popoare (spre exemplu, americanii), dominaţi într-o măsură mai mare de un spirit gregar, indisciplinaţi, suspicioşi, ambiţioşi, mai conservatori , acceptăm cu greu schimbarea, trecem uşor dintr-o stare emoţională în alta, acceptăm autoritatea şi suntem ataşaţi de tradiţii, etc.
Pe de altă parte, dacă aducem în discuție și Profilul Psihologic al Performerului de Top, asa cum este definit în literatură de specialitate, regăsim în el caracteristici precum spiritul de echipă, abilităţi de leadership, spirit de întrajutorare, încredere în sine şi în ceilalţi, perseverenţă, putere mentală, disponibilitatea de a fi antrenat de profesionişti, pasiunea faţă de ceea ce fac, spiritul de luptător etc.
După cum se observă există o diferenţă între profilul psihologic de suprafaţă al românului şi profilul psihologic al performerului de top. Îmbucurător este faptul că avem un potenţial enorm către excelenţă şi depinde doar de noi să ne depăşim condiţia prezentă.
Revenind la sport, există o selecţie naturală a sportivilor români care ajung să facă performanţă din marea masă de copii care practică sportul. De aceea, avem totuşi în foarte multe sporturi performanţe notabile de-a lungul timpului. Aici am putea să enumera marile noastre personalităţi sportive, dar nu avem suficient spaţiu şi nu vrem să neglijam pe nimeni.
La o analiză simplă recunoaştem în personalitatea sportivilor români de succes multe din caracteristicile performerilor de top. Cu toate aceastea tinerii sportivi trăiesc astăzi într-un mediu social şi cultural care nu încurajează dezvoltatea acestor caracteristici. Lipsa interesului pentru a educa sportivilor români o personalitate puternică şi o mentalitate de învingător duce la rezultatele inconsecvente şi neconcludente pe care le avem astăzi în domeniul sportiv. De aici necesitatea educării sportivilor, părinţilor şi antrenorilor în vederea dezvoltării de timpuriu în spiritul performerilor de top.
Ce ştim cu siguranţă este că în academiile sportive din străinătate, care produc sportivi de cel mai înalt nivel, inca de la cei mai mici dintre juniori există în staff postul de psiholog sportiv. Necesitatea psihologiei sportive în străinătate nu mai este pusă în discuţie atâta timp cât ea şi-a câştigat locul de mai bine de 30 de ani. Şi ca să nu dam exemple din ţări ca Anglia, Germania, Franţa care ne surclasează la toate capitolele, ne vom referi ce se întâmplă într-o ţară vecină, Ungaria. În această ţară, autorităţile statului, conştientizând că performanţa sportiva este foarte slabă şi că viitorul este investiţia financiară şi umană în noile generaţii de sportivi, au impus, pe langa multe alte lucruri importante, existent unui psiholog sportiv in staffurile echipelor sau sportivilor individuali. Angajarea psihologului a devenit OBLIGATORIE şi în acest moment acesta este văzut că o necesitate în procesul de antrenament. Astfel, pe lângă pregătirea fizică, tehnică şi tactică se lucrează şi la pregătirea mentală şi emoţională a viitorilor sportivi ca ei să poată performa la cel mai înalt nivel.
Astăzi, o mare provocare constă în a-i convinge pe psihologii români să se specializeze domeniul provocator al sportului. În România, din cauze multiple, demne de o analiză complexă, psihologia sportivă este tratată momentan ca o Cenuşăreasa. Tocmai în acest context, le mulţumesc pe această cale celor cu care am onoarea să colaborez şi care au văzut potenţialul şi impactul pe termen lung al psihologiei sportive.
Sportul iubit naşte uşor patimi, controverse, exacerbări. De aceea, ceea ce propun eu şi colegii mei preocupaţi de psihologia sportivă este să nu încercăm să reinventăm roată ci să încercăm să preluăm cu modestie şi încredere modelul de succes din străinătate unde se face performanţă.
Sportul a ajuns un bussines de succes care se face aplicând cele mai noi descoperiri ştiinţifice şi implicând cât mai multe domenii de activitate. Astfel în staff-ul unui club modern găsim pe lângă clasicele posturi de antrenori, doctor şi posturile de nutriţionist, kinetoterapeut, psiholog sportiv, consilier financiar şi de carieră, analist video etc. Acesta este sportul modern şi, dacă nu ne raliem şi noi rapid la aceast mod de abordare, nu vom avea rezultatele pe care ni le dorim cu toţii.
Din această perspectivă, ar trebui să salutăm iniţiativa Federaţiei Române de Fotbal de a colabora cu un psiholog sportiv în staff-ul de pregătire a juniorilor români.
De asemenea, iniţiativa Federaţiei Române de Fotbal de a include şi un psiholog în staff-ul de pregătire din Centrele de Excelenţă ar trebui încurajată şi sprijinită pentru că oferă tinerilor noştrii fotbalişti posibilitatea să internalizeze de timpuriu caracteristicile psihologice ale performerilor de top plus celelalte servicii pe care psihologul sportiv le oferă, aşa cum am spus mai sus.
Echipa SportPsy1